Dragnea enervat de întrebările incomode ale jurnaliştilor

Liviu Dragnea - preşedinte CJ

Consiliul Judetean Teleorman si-a numit, vineri seara, reprezentantii in consiliile de administratie ale spitalelor pentru care a preluat managementul asistentei sociale. Este vorba de patru persoane care, practic, se rotesc, pe la toate spitalele in parte. Hotararea de numire a celor patru a stranit reactii puternice din partea consililerului PD-L, Claudiu Cracea.
Mai mult, presedintele Consiliului Judetean, Liviu Dragnea, a jignit reporterul Media Sud, deranjat de intrebarea acestuia referitoare la banii pe care Consiliul Judetean nu ii aloca Spitalului Judetean de Urgenta din Alexandria. 
Consilierii judeteni si-au desemnat, vineri seara, reprezentantii in Consiliile de Administratie ale celor patru spitale aflate in subordinea Consiliului Judetean. Este vorba despre Spitalul Judetean de Urgenta din Alexandria, Spitalul TBC Roşiorii de Vede, Spitalul de Psihiatrie Cronici Balaci şi Spitalul de Psihiatrie Poroschia. Toate aceste unitati spitalicesti au ceva in comun: aceiasi patru membri, care se rotesc, practic, doi fiind membri deplini, ceilalti doi, membri suplenati. Aceste patru persoane, crede presedintele Consililui Judetean Teleorman, Liviu Dragnea, nu au nici o problema in a administra nici mai mult nici mai putin decat 4 unitati sanitare, printre cele mai importante, de altfel, din judetul nostru.
Numirea celor patru reprezentanti ai Consiliului Judetean Teleorman in consiliile de administratie ale spitalelor a stranit, insa, o serie de reactii din partea pedelistului Claudiu Cracea. Nemultumirea acestuia a fost atat de mare, incat a dat vot nul tuturor celor 4 membri.

Votarea celor 4 membri in consiliile de administratie nu l-a calmat, insa, pe presedintele Consiliului Judetean, Liviu Dragnea. Intrebat daca de acum inainte institutia pe care o reprezinta va aloca fonduri pentru Spitalul Judetean de Urgenta din Alexandria, Liviu Dragnea s-a enervat si l-a jignit pe reporterul Media Sud. Mai mult, presedintele Dragnea a declarat ca, de fapt, Consiliul Judetean nu a preluat, pana acum, institutia spitaliceasca, desi hotararea de preluarea a spitalului dateaza din 14 iulie 2010.

Spitalul Judetean de Urgenta din Alexandria a fost preluat de Consiliul Judetean Teleorman in anul 2010. De atunci, disputele cu tenta politica pe tema spitalului au luat amploare, fara ca institutia spitaliceasca sa fie cumva ajutata, ci doar folosita in scop de imagine.

Florică Mara este candidatul UNPR la alegerile pentru Consiliul Judetean Teleorman

Florică Mara

Desemnarea lui Mara a venit in urma mai multor discutii atat la nivel central cat si in interiorul organizatiei judetene a UNPR, iar conducerea partidului il crediteaza pe acesta cu sanse reale la castigarea Consiliului Judetean.
Dupa Eugen Jieanu, Florică Mara este al doilea nume important al politicii teleormanene cu care Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei se lanseaza in lupta electorala pentru castigarea Consiliului Judetean Teleorman, de aceasta data. Desemnarea lui Florică Mara contracandidatul lui Liviu Dragnea a venit in urma unei perioade mai lungi de discutii. Astazi, lansarea oficiala a lui Mara in cursa pentru Consiliul Judetean a fost anuntata de presedintele UNPR Teleorman, Constantin Filip.
Atat conducerea judeteana cat si cea centrala a UNPR il crediteaza pe Florică Mara cu sanse mari la castigarea scaunului de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, bazandu-se pe generozitatea si pe corectitudinea sa.
Florică Mara a ocupat, din octombrie 2009, pana in iulie 2010, postul de subprefect al judetului Teleorman, numit, la acea data, din randurile Partidului Democrat Liberal. In toata aceasta perioada, Florică Mara s-a facut cunoscut prin faptul ca a ales sa-si doneze indemnizatia de subprefect pentru intr-ajutorarea copiilor si batranilor cu probleme financiare si de sanatate.

Craterul de pe DN 54

Drumul Naţional 54

Drumul National 54 este cel care face legatura intre Turnu Magurele si judetul Olt, trecand prin mai multe localitati rurale si oprindu-se in orasul Caracal. In imediata apropiere a orasului de pe Dunare s-a format in timp o groapa ce a luat proportii uriase, circulatia rutiera fiind vadit incurcata.
La iesirea din Turnu Magurele catre comuna Islaz, pe DN 54, a aparut un crater pe sosea ale carui dimensiuni sunt de-a dreptul infricosatoare pentru orice sofer ce tranziteaza zona. Problema se pare ca este mai veche, fiind vorba de o alunecare de teren ce se datoreaza panzei freatice situata mai sus decat in alte zone. Locuitorii orasului sustin ca ar fi vorba de un izvor a carei existenta nu este contestata de autoritati, dar, in opinia acestora, cauza principala ar fi o punga de noroi formata in urma depozitarii de gunoaie menajere.
Indiferent care ar fi cauza, cei care au de suferit sunt soferii! Pe aproximativ 50 m se circula doar pe o jumatate a soselei, de multe ori formandu-se coloane de masini in asteptarea celor din sens opus.
Conform turnenilor, firma care s-a ocupat de consolidarea si intretinerea segmentului de drum respectiv  a lucrat in mod repetat in ultimii 2-3 ani, lucrarile facute in graba fiind in zadar.
Situatia Drumului National 54 este departe de a fi rezolvata, cei de la Sectia Drumuri Nationale Teleorman inaintand o adresa catre Directia Regionala si a carei rezolutie este asteptata pana in ziua de astazi.

Comuna Vităneşti, prada hoţilor

Fermă porci - Vităneşti

Comuna Vitanesti este, sistematic, pradata de hoti, care au devastat, practic, moara din localitate si au furat cam tot ce se putea, de la gardurile unor locuinte la pana la cabluri electrice. Locuitorii comunei stiu ce se intampla, insa sunt amenintati de hoti, asa ca Politia este cea care trebuie sa stopeze fenomenul.
In afara faptului ca sunt pradati, locuitorii din Vitanesti sunt si amenintati de hoti, daca se intampla sa fie martorii vreunui furt. Pradatorii si-au “insusit” cam tot ce se putea, de la garduri sau cabluri electrice pana la copacii din padure, pe care i-au transformat in lemne pentru foc. Cele mai mari probleme sunt semnalate la locuintele nelocuite, care reprezinta o atractie pentru spargatori. Nici fostele ferme din zona nu au fost “sarite” de cei certati cu legea. Aceeasi soarta o are si moara din localitate, “calcata” frecvent de hoti.
Autoritatile locale incearca sa gaseasca propriile solutii pentru a stopa fenomenul infractional din Vitanesti.
De la inceputul anului si pana in prezent, 24 de infractiuni au fost inregistrate la Inspectoratul Judetean de Politie, pentru care s-au intocmit 14 dosare penale, 10 dintre acestea fiind, deja, solutionate.

Oaia „Cap negru de Teleorman”

Cap negru de Teleorman

Omologată în anul 2010, oaia ”Cap negru de Teleorman”, reprezintă oaia „viitorului” pentru crescătorii de animale din întreaga ţară.  Cu o bună producţie de lapte şi carne, noua rasă de ovine, devine interesantă pentru întreg sectorul zootehnic.  

O nouă rasă de ovine cucereşte  piaţa agricolă românească

După o muncă de selecţie susţinută încă din anul 1990, această rasă câştigă teren în faţa celorlalte rase de ovine cu tradiţie, tocmai prin randamentul dat la producţia de lapte şi carne pe cap de animal. Printre cei care au pus umărul la menţinerea şi ameliorarea aceste populaţii de ovine se numără şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Teleorman, Ruxanda Joiţoiu. „ Avem de-a face cu o rasă mixtă de carne şi lapte, ce are caractere consolidate genetic şi care este folosită la ameliorarea raselor locale,dând dovada de o mare capacitate de adaptare în toate regiunile ţării. Oaia Cap negru de Teleorman este deja prezentă în mai multe judeţe, numărul solicitărilor de a cumpăra animale selectate, de la noi, fiind în continuă creştere”, a mai declarat inginer Ruxanda Joiţoiu.
Preşedinta A.C.O.C .Teleorman, spune că  această oaie  poate ajunge la o greutate de 75-80 kilograme şi o talie de 71-75 centimetri, iar berbecii chiar mai mult, la 95-115 kilograme, respectiv, 83-92 centimetri.
În ceea ce priveşte producţia de lapte, aflăm că oaia din această rasă, poate da până la 150-170 litri de lapte/an. Exista şi excepţii unde anumite exemplare au realizat producţii de 1,5 litri pe zi.
Datorită precocităţii sale, prolificităţii şi producţiei de lapte, berbecii din această rasă pot fi folosiţi cu bune rezultate, pentru sporirea producţiei de lapte şi mai ales de carne. Oaia „Cap negru de Teleorman”, fiind precoce poate fi folosită la reproducţie începând cu vârsta de nouă luni. Aceste ovine se pretează cel mai bine la producerea de miei pascali, cu greutatea carcasei de 15-17 kilograme, aceasta deoarece producţia bună de lapte a oilor mame asigură o viteză sporită de creştere a mieilor. Rasa are o natalitate medie de 150 la sută, iar greutatea mieilor la naştere este de cinci sau şase kilograme. Oaia se poate considera ca făcând parte din categoria oilor semigrele, recomandate în special în zona de câmpie.

Minunea de la Rădoieşti.

O oaie din rasa „Cap negru de Teleorman” avea să uimească pe toată lumea, după ce a fătat câte patru miei. Animalul a adus pe lume primii săi cvadrupleţi în luna februarie a acestui an, în gospodăria lui Ionel Ţucă din comuna Rădoieşti. Potrivit medicilor veterinari cazurile în care o oaie fată patru miei sunt extrem de rare. Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Teleorman, Ruxanda Joiţoiu spune că cei patru miei sunt două femele în greutate de 5,3 şi respectiv 6,3 kilograme şi doi masculi cu 6,4 şi 4,8 kilograme. Fătarea a decurs în condiţii normale, fără ca oaia să aibă de suferit. Atât proprietarul oilor cât şi preşedinta Asociaţiei au afirmat că nu numărul mieilor este ieşit din comun, cât greutatea acestora înregistrată la fătare. Cazul de la Rădoieşti poate fii unic datorită greutăţii neobişnuite a mieilor, valoarea lor genetică fiind una fără măsură.
Producţia mare de lapte îşi spune cuvântul în astfel de cazuri. La o lună de la fătare, oaia eroină reuşeşte să-i alăpteze pe toţi patru fără probleme, fără a pierde din greutate şi fără ca sănătatea să-i fie pusă în pericol. Mai mult după acest interval de timp, miei reuşesc să câştige în greutate aproximativ cinci kilograme, de fiecare animal. Un spor bun de creştere care reconfirmă potenţialul genetic acumulat şi fixat de-a lungul formării sale, alături de celelalte caracteristici specifice  aceste rase. Putem aminti de sporul mediu zilnic în greutate, care face ca, la vârsta de un an, exemplare masculine să poată atinge şi greutatea de 100 kilograme.

De la tradiţie la business

Vremurile se pot schimba.  Însă saltul de la tradiţie la afacere se realizează cu mare greutate, pentru ca în lumea oierilor vin arareori investitori noi. Activitatea de creş¬tere a oilor se continuă după modelul stră¬moşesc, din tata în fiu, şi după vechile metode de valorificare a produselor până la etapa comercializării acestora.
Gheorghe Popa din comuna Dobroteşti, este membru al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Teleorman de ani buni. A înţeles că trebuie să se axeze pe o singură rasă de ovine, pentru a avea avantajele dorite. Cu timpul, prin selecţie, a reuşit să adune în turma lui nu mai puţin de patru sute de oi, din rasa „Cap negru de Teleorman”. La marginea localităţii şi-a amenajat un saivan şi împreună cu familia şi câţiva apropiaţi, se îngrijeşte de animale.
„Am moştenit oile de la părinţi. Pentru noi au devenit o sursă de venit. Muncim mult împreună, dar nu putem să ne plângem. O bună parte din ce scoatem reinvestim în hrana animalelor sau în amenajarea de noi adăposturi pentru ovine” declară fermierul.
Gheoghe Popa este convins că a făcut alegere bună atunci când a ales să crească această rasă de oi.  Spune că dintre o sută de oi matcă, 90 dintre ele vor făta, iar 50 dintre ele pot avea şi câte doi miei.  Aceştia la trei luni ajung la 25-30 kilograme, iar la opt-nouă luni ating 40-50 kilograme. Sporul mediu zilnic la miei în perioada de alăptare se situează între 250 si 350 grame pe zi, în funcţie de condiţiile de întreţinere. Mai mult mieluţele se pot da la monta la vârsta de opt-nouă luni şi reprezintă un mare câştig pentru crescător.
O valoare pentru crescători îl reprezintă şi materialul genetic de care dispun. Fiind proprietarii unei rase omologate, aflate în registrul genealogic, ei pot furniza material de prăsilă altor crescători de animale interesaţi, de oaia „Cap negru de Teleorman”. Exemplarele furnizate sunt însoţite de certificat de origine şi productivitate eliberat de Asociaţie. Tocmai de aceea exemplarele de prăsilă au plus valoare, în raport cu alte ovine.